Iubesc Italia. Cumva, aici ma regasesc, imi regasesc linistea si ma incarc de energie de fiecare data cand o vizitez. Roma, Venetia, Milano sau orice alta parte a Italiei detine o particica din sufletul meu. Ei bine, Cinque Terre este Italia, dar parca nu ar fi Italia. Parca ar fi un taram de poveste, in care timpul se opreste in loc, pentru a-i putea admira in voie frumusetile. Am fost de curand in Cinque Terre si trebuie sa va spun ca de-abia asteptam aceasta intalnire. Sentimentul pe care il traiesti cand ajungi acolo este, intr-adevar, indescriptibil. M-am simtit pe tot parcursul calatoriei ca Alice in Tara Minunilor si voi reveni acolo ori de cate ori voi simti ca viata mea are nevoie de o noua poveste.
Daca este sa incepem cu putina geografie, caci din toata Italia, Cinque Terre se evidențiaza cu siguranta. Cele cinci localitati nu mai sunt cătunele izolate au fost o dată, dar există încă un sentiment de autenticitate de la distanță, cu puține drumuri, arhitectura perfect conservate și o rețea de trasee de coastă și de munte uimitoare.
Fiind o parte putin sau deloc cunoscuta de amatorii de calatorii, Cinque Terre se afla in regiunea Liguria, pe coasta salbatica a Italiei, in vestul orasului La Spezia. « Cele cinci meleaguri » sunt : Monterosso al Mare, Riomaggiore, Vernazza, Corniglia si Manarola. De fapt, sunt cinci orasele, dar, alaturi de colinele care le imprejmuiesc, reprezinta Parcul National Cinque Terre si fac parte din patrimoniul international UNESCO.
Cinque Terre este o destinație cu imposibil de facut intr-o excursie de o zi. Este intr-adevar genul de locatie care te rasplateste cu varf si indesat, daca o iei la picior, relaxandu-te cand si cand cu un pahar de vin in mana sau admirand privelistea grandioasa a marii care te surprinde, mereu alta, la fiecare cotitura a potecii inguste care urca printre stanci salbatice.
Dar gata cu atatea detalii… geografice. Sa va povestesc cum a fost calatoria mea de vis in Cinque Terre, “o calatorie in culori pastel”, pentru ca sunt sigura ca asta vreti sa auziti!
Am plecat cu trenul din Roma, curioasa fiind ce minunatii mi-a pregatit aceasta parte a Italiei. Calatoria cu trenul a fost plina de peisaje nemaipomenite, care iti taiau rasuflarea.
Am inceput cu Monterosso al Mare, si m-am cazat la Porto Roca Hotel, unde vederea pe care o aveai din balconas te facea sa devii dependent de ea! Tot plimbandu-ma, am tras cu ochiul pe un geamulet al unei cladiri de unde venea un miros ademenitor. Doi „marinari” gateau de zor la multe strachini minunate fructe de mare. Ceea ce m-a facut sa ma hotarasc degraba unde voi manca in urmatoarea seara – Ristorante Ciak.
Monterosso al Mare este cunoscut pentru copaci de lamaie si anșoa, fiind impartit in doua jumatati – noua si veche – legate printr-un tunel subteran ingropat sub promontoriul San Cristoforo. Remarcabil mi s-a parut faptul ca Monterosso a fost grav afectat de inundațiile din 2011, dar s-a recuperat incredibil de repede.
A doua zi, dupa o calatorie de 4 km (eu zic ca mint, in filaul zilei am facut 11 km) pe mici potecute si milioane de trepte in sus si in jos, am ajuns victorioasa in Vernazza. Peisajele pe care le-am intalnit in drumul meu catre Vernazza au fost de-a dreptul senzationale si va recomand sa nu ratati asa ceva pentru nimic in lume. Desi eu m-am plans tot drumul ca o diva la final am fos fericita ca o castigatoare de maraton 🙂
Am facut plaja, am facut un miliard de poze ei, nici chiar asa!), m-am plimbat cu vaporasul, totul cu senzatia ca ma aflu intr-o vedere dintr-acelea care se vand peste tot turistilor. Prea era frumos! Iar eu eram acolo!
Dar ca sa va spun si cateva date utile, am sa va spun ca micul port Vernazza este, probabil, cel mai insolit dintre cele cinci localitati. Intesat cu mici cafenele, stradute pietruite, unde vederea la marea cea azurie te surprinde la fiecare pas. A fost o placere sa urc pana in varful cetatii si dupa sa iau pranzul privind orasul de sus. Fiescre clipa devine pretioasa in astfel de locuri.
V-am mai povestit si inainte de cate ori am avut ocazia despre diversitatea bucatatriei traditionale italienesti. Daca ar fi doar pentru asta si tot m-as intoarce in Italia! De la miile de sortimente de pizza proaspat scoasa din cuptorul cu lemne si pana la traditionalul risotto si fructe de mare proaspete, toate sunt delicioase. Iar vinurile Brunello, Chianti, Prosecco si nenumarate alte feluri pentru mine, fiecare este o experienta in sine pentru care Italia merita vizitata.
Dar despre ce minunatii am mai vazut si in restul calatoriei mele in Cinque Terre o sa va povestesc data viitoare.
Pana atunci, ciao!
gabrielasimion.com 
Un comentariu